miercuri, 6 februarie 2013

...aproape de vis

De ce oare uneori nu aveam acel gram de curaj care să ne ajute în realizarea unui vis? Cum se face că ne dăm seama de anumite lucruri, foarte simple și relevante în același timp, decît atunci cînd a trecut clipa și nu putem reîntoarce timpul? Ne dăm seama în scurt timp că am pierdut o șansă , reîncercăm cu speranță să o readucem la noi, dar, nu se poate. Tocmai am o stare nepotrivită și mă simt secătuită emoțional că am permis să-mi scape o șansă, care cine știe dacă mi se va mai oferi cîndva. Mda, m-am ars de data asta. Și totuși, poate nu e totul pierdut?!