27 martie. Una din ultimele zile ale lui martisor. Si Doamne, parca nici nu ar fi primavara! Raceala de afara, contopita cu stropii de ploaie a ascuns lumea in casa. Pe strazi e aproape pustiu. Putinii oamenii pe care ii intilnesti, nu au timp sa te priveasca, se grabesc catre casa. Grabesc pasul sa nu ma ude de tot ploaia. In sfirsit, ajung acasa. Dar, nu am stare. Mi-e dor de mirosul proaspat si curat al ploii primavaratice. Dar nu vreau sa ies iar afara - noroiul de pe strazi te impiedica sa admiri natura renascuta dupa ploaie. Asa ca aplic solutia cea mai optima - deschid larg geamul sa ma invaluie aerul proaspat in dulci si placute amintiri.

Martie, martisor, flori, daruri, zimbet, caldura...si lista ar putea continua, ar putea continua de dragul femeilor, celora carora le datoram viata, le datoram cele mai sublime lucruri si pentru tot ne inchinam in fata lor si le multumim!